Regulament institutional de organizare si functionare a SDI

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Regulamentul instituţional de organizare şi funcţionare a programului de studii universitare de doctorat în cadrul Şcolii doctorale de Istorie ("Regulamentul") este adoptat în temeiul Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale ("Legea"), al Codului studiilor universitare de doctorat, aprobat prin HG nr. 681/2011 ("Codul"), al Cartei Universităţii din Bucureşti din 2011 ("Cartă") şi a Regulamentului instituţional de organizare şi funcţionare a studiilor universitare de doctorat din Universitatea din Bucureşti („Regulament UB”)

(2) Regulamentul se aplică în cadrul Facultăţii de Istorie ("Facultatea"), în calitate de facultate organizatoare de studii universitare de doctorat, pentru școala doctorală care funcţionează în cadrul sau, precum şi pentru relaţiile acesteia cu alte structuri ale Universităţii şi pentru relaţiile cu alte entităţi exterioare.

(3) Potrivit principiului subsidiarităţii, toate domeniile care nu sunt reglementate expres prin Lege, Cod, Cartă sau Regulament sunt, în limita acestora, de competenţa școlii doctorale, prin regulamentul propriu şi prin actele adoptate în temeiul acestuia.

Capitolul II - Studiile universitare de doctorat

Art. 2. - (1) Universitatea organizează, prin școlile doctorale, studii universitare de doctorat științific.

(2) Programul de studii universitare de doctorat în domeniul Istorie este organizat de școala doctorală de istorie, sub coordonarea Consiliului Școlii Doctorale (CSD) şi a Consiliului Facultăţii.

(3) Admiterea la ciclul de studii universitare de doctorat se realizează în una sau două sesiuni anuale, desfăşurate înainte de începerea anului universitar, iar înmatricularea studenţilor-doctoranzi se face cu prima zi a anului universitar.

(4) Metodologia de admitere la studii universitare de doctorat este stabilită şi aprobată de Consiliul Școlii Doctorale, pentru fiecare sesiune de admitere.

(5) Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate are o durată de un semestru (de preferinţă semestrul I al primului an de studii doctorale), echivalentul unei activităţi didactice permanente finalizate cu 30 de credite.

(6) Următoarele semestre de studiu (2-6) vor fi evaluate prin verificarea activităţii ştiinţifice a doctoranzilor, în cadrul comisiei de îndrumare, la sfârşitul fiecărui semestru. Evaluarea se va realiza cel puțin pe baza unui raport narativ de activitate; comisia de îndrumare poate solicita de asemenea referate, rapoarte de cercetare, sau alte rezultate ştiinţifice. La sfârşitul semestrului 4, doctorandul va prezenta comisiei de îndrumare o lucrare redactată conform standardelor de publicare pentru un articol științific. În anumite situaţii justificate, evaluarea se poate face şi anticipat.

(7) Îndrumarea studentului-doctorand de către conducătorul de doctorat se realizează pe perioada programului de doctorat (inclusiv pe durata programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate), a cărui durată este, de regulă, de 3 ani, care poate include una sau mai multe perioade de prelungire care, cumulate, nu pot depăși 2 ani. Perioadele de prelungire vor fi aprobate în cadrul CSD, la recomandarea coordonatorului ştiinţific și a comisiei de îndrumare, în funcţie de activitatea ştiinţifică a doctorandului.

(8) La finalizarea unei teze de doctorat, CSD va aviza susţinerea publică a tezei, în urma evaluării în cadrul CSD şi a referatului de acceptare redactat de coordonatorul ştiinţific al tezei. CSD va decide dacă este necesară şi participarea doctorandului la discuțiile privind evaluarea tezei.

(9) Comisia de susținere publică a tezei de doctorat este propusă de conducătorul de doctorat (conducătorii de doctorat, în cazul tezelor în cotutelă) și aprobată de Consiliul Școlii Doctorale (de consiliul școlii doctorale din care face parte conducătorul de doctorat principal, în cazul tezelor de doctorat în cotutelă) și de rectorul Universității (inclusiv în cazul tezelor de doctorat în cotutelă, când conducătorii de doctorat fac parte din două IOSUD, iar Universitatea din București este IOSUD principală).

Comisia de doctorat este alcătuită din preşedinte, conducătorul de doctorat şi 3 referenţi oficiali, din care cel puţin doi specialişti îşi desfăşoară activitatea în afara Universităţii din Bucureşti. Preşedintele comisiei de doctorat este Directorul Școlii doctorale de istorie, Decanul Facultăţii de Istorie sau delegatul acestora (prodecanii, membrii Consiliului SDI). Referenţii oficiali sunt specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat, au titlul de doctor şi au funcţia didactică de cel puţin conferenţiar universitar sau de cercetător ştiinţific principal gradul I. Din comisia de doctorat pot face parte şi specialişti din alte ţări care îndeplinesc condiţiile prevăzute în HG 567/2005. În cazul doctoratului în cotutelă comisia de doctorat este formată din specialişti din ambele instituţii. Comisia de doctorat poate fi completată cu 1- 2 specialişti dintr-o terţă instituţie de învăţământ superior. Preşedintele comisiei de doctorat este reprezentantul şcolii doctorale la care a fost înmatriculat doctorandul.

(10) Un doctorand poate fi exmatriculat cu votul majoritar al CSD în următoarele condiții:

a) La a treia respingere a tezei în cadrul Școlii Doctorale;

b) La a doua respingere a tezei în cadrul Școlii Doctorale pentru cazuri de plagiat datorat neglijenței în redactare;

c) În cazul respingerii tezei în cadrul Școlii Doctorale pentru cazuri grave de plagiat, contrafacere a datelor, sau alte încălcări grave ale eticii academice și profesionale.


Art. 3. - (1) Școala doctorală de istorie are atribuţii privind:

a) adoptarea metodologiilor proprii privind standarde şi proceduri interne de evaluare periodicăa calităţii şi de deontologie profesională;

b) stabilirea standardelor pentru conducătorii de doctorat, pentru personalul didactic şi de cercetare afiliat şcolii doctorale, pentru membrii comisiilor de doctorat şi pentru persoanele exterioare şi studenţii-doctoranzi care candidează pentru calitatea de membru al Consiliului şcolii doctorale;

c) adoptarea regulilor privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor sau a programelor de studii efectuate în ţară sau în străinătate, privind recunoaşterea parcurgerii unor stagii anterioare dedoctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinţifică, desfăşurate în ţară sau în străinătate, în universităţi sau în centre de cercetare de prestigiu şi privind recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare;

d) adoptarea regulilor privind întreruperea şi prelungirea studiilor universitare de doctorat;

e) adoptarea cerinţelor de elaborare a tezelor de doctorat;

f) adoptarea metodologiei de admitere la programele postdoctorale de cercetare avansată.

(2) Școala doctorală de istorie

a) încurajează acordarea diferențiată de calificative tezelor de doctorat;

b) asigură, în cadrul programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate, pregătirea metodologică pentru cercetarea ştiinţifică şi pregătirea didactică a studenţilor-doctoranzi;

c) asigură, în cadrul programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate, cursuri, seminare, laboratoare şi alte asemenea în limbi de circulaţie internaţională; în tot cuprinsul prezentului Regulament, prin "limbi de circulaţie internaţională" se înţelege: engleză, franceză, spaniolă, rusă, arabă, chineză, germană, italiană, japoneză şi portugheză;

d) stabileşte standarde pentru studenții-doctoranzi, inclusiv în ceea ce privește prezența și frecvența, numărul, tipul și modalitatea de promovare a formelor de verificare, numărul, tipul și recunoașterea activității științifice desfășurate;

e) favorizează redactarea tezelor de doctorat în limbi de circulaţie internaţională;

f) favorizează studiile de doctorat în cotutelă internaţională.

Capitolul III – Consiliul Scolii doctorale (CSD)

Art. 4. - (1) CSD (Consiliul Școlii Doctorale) este coordonat de directorul școlii doctorale.

(2) Numărul membrilor consiliului şcolii doctorale se stabileşte de Consiliul Facultăţii, în raport cu numărul total al conducătorilor de doctorat, conform normelor stabilite prin Regulamentul UB. Actualmente, din CSD fac parte: directorul CSD, alți 2 conducători de doctorat membri titulari ai Şcolii doctorale, 2 persoane exterioare cu titlul de doctor în domeniu și 2 doctoranzi.

(3) Toţi membrii CSD sunt aleşi de conducătorii de doctorat cu drept de vot, conform Legii, Codului şi Cartei.

(4) Pentru a fi ales în CSD, conducătorul de doctorat membru al școlii doctorale trebuie să aibă drept de vot şi de a candida, conform Legii, Codului şi Cartei.

(5) Nu pot face parte în acelaşi timp din CSD un conducător de doctorat şi un student-doctorand condus de acesta sau 2 studenţi-doctoranzi având acelaşi conducător de doctorat.

(6) Persoanele exterioare din consiliul școlii doctorale trebuie să deţină titlul de doctor în domeniu. Se recomandă ca aceste persoane să nu fie conducători de doctorat în activitate la o şcoală doctorală din cadrul unei alte IOSUD din România.

(7) Directorul şcolii doctorale este ales direct în această calitate, dintre conducătorii de doctorat având drept de vot şi de a candida, potrivit Legii, Codului şi Cartei, şi care deţin gradul didactic de profesor universitar. Directorul este membru al CSD în limita numărului de membri care au calitatea de conducător de doctorat.

(8) Alegerea consiliului şi directorului şcolii doctorale este validată de Consiliul facultăţii. După alegere şi validare, directorul şcolii doctorale este numit în această funcţie de directorul CSUD.

Art.5.- (1) CSD se întruneşte atât în şedinţe ordinare de două ori pe semestru, precum şi în şedinţe extraordinare. De asemenea, întâlnirile pot avea loc și virtual, cu vot electronic (e-mail sau chiar telefonic, în cazuri urgente) sau prin conferința Skype sau alte forme tehnice.

(2) Şedinţele CSD sunt prezidate şi actele consiliului şcolii doctorale sunt semnate de directorul şcolii doctorale. În cazul în care directorul şcolii doctorale se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, acesta sau consiliul şcolii doctorale desemnează dintre membrii săi (exceptând studentuldoctorand) un înlocuitor temporar.

(3) Şedinţele CSD sunt valid constituite dacă participă cel puţin două treimi din membri. Actele CSD sunt adoptate cu majoritatea membrilor prezenţi, cu condiţia votului favorabil al majorităţii absolute a membrilor consiliului şcolii doctorale care au calitatea de conducător de doctorat.

(4) La şedinţele CSD pot participa, fără drept de vot, directorul CSUD, decanul, prodecanii, precum şi directorul centrului de studii universitare doctorale avansate, directorul centrului postdoctoral, directorul centrului de studii de master şi directorii centrelor sau laboratoarelor de cercetare din cadrul şcolii doctorale. Directorul şcolii doctorale poate invita să participe la şedinţe pe directorii departamentelor şi alte persoane.

Art. 6.- (1) CSD are următoarele atribuţii:

a) adoptă regulamentul şcolii doctorale, pe care îl supune spre avizare conducătorilor de doctorat şi consiliului facultăţii şi spre aprobare CSUD;

b) adoptă metodologia privind standarde şi proceduri interne de evaluare periodică a calităţii şi de deontologie profesională;

c) adoptă programul de studii doctorale, inclusiv programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate, pe care îl supune spre avizare consiliului facultăţii şi spre aprobare CSUD;

d) hotărăşte înfiinţarea, în cadrul şcolii doctorale, a centrului de studii universitare doctorale avansate, adoptă regulamentul şi numeşte directorul acestuia, dintre conducătorii de doctorat;

e) hotărăşte înfiinţarea, în cadrul şcolii doctorale, a centrului postdoctoral, adoptă regulamentul şi numeşte directorul acestuia; aprobă planurile de cercetare postdoctorală;

f) hotărăşte înfiinţarea, în cadrul şcolii doctorale, a centrului de studii de master de cercetare şi adoptă regulamentul acestuia, pe care îl supune spre aprobare consiliului facultăţii; adoptă programele de studii de master de cercetare din cadrul şcolii doctorale, pe care le supune spre aprobare consiliului facultăţii;

g) hotărăşte înfiinţarea, în cadrul şcolii doctorale, de centre sau laboratoare de cercetare, aprobă regulamentele şi numeşte directorii acestora;

h) aprobă dobândirea şi decide încetarea calităţii de membru al şcolii doctorale a cadrelor didactice sau de cercetare având calitatea de conducător de doctorat, care au normă la altă facultate din cadrul Universităţii sau funcţia de bază în cadrul unei instituţii care nu este IOSUD;

i) stabileşte standarde şi aprobă afilierea şi încetarea afilierii la şcoala doctorală a cadrelor didactice şi de cercetare care nu au calitatea de conducător de doctorat şi care desfăşoară activităţi didactice sau de cercetare la şcoala doctorală, inclusiv în calitate de membri ai comisiilor de îndrumare;

j) stabileşte standarde şi aprobă referenţii oficiali membri ai comisiilor de doctorat şi aprobă componenţa comisiilor de doctorat;

k) stabileşte standarde pentru persoanele exterioare şi pentru studenţii-doctoranzi care candidează pentru calitatea de membru al consiliului şcolii doctorale;

l) stabileşte criteriile minimale şi orientative pentru conţinutul şi forma concursului de admitere la doctorat şi avizează înmatricularea studenţilor-doctoranzi;

m) avizează modelul contractului-cadru de studii universitare de doctorat, elaborat de şcoala doctorală, şi îl supune spre aprobare CSUD;

n) adoptă modelul certificatului de absolvire a programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate;

o) stabileşte cerinţele de elaborare şi formatul-tip ale tezei de doctorat;

p) elaborează modelul-cadru de convenţii de cotutelă de doctorat al şcolii doctorale şi îl supune spre aprobare CSUD;

q) decide încheierea actelor, acordurilor şi parteneriatelor privind colaborările instituţionale cu alte şcoli doctorale ale Universităţii, precum şi cu şcoli doctorale din cadrul altor IOSUD, din ţară sau din străinătate, inclusiv privind participarea la consorţii internaţionale şi efectuarea studiilor universitare de doctorat în cotutelă cu altă şcoală doctorală din cadrul Universităţii sau cu o altă IOSUD din ţară sau din străinătate, şi le supune spre aprobare CSUD;

r) adoptă măsurile necesare pentru asigurarea calităţii studiilor universitare de doctorat, pentru bună desfăşurare a evaluărilor periodice ale şcolii doctorale şi conducătorilor de doctorat, pentru respectarea normelor de etică şi deontologie de conducătorii de doctorat şi studenţii-doctoranzi;

s) avizează cererile studenţilor-doctoranzi de acordare de sprijin financiar pentru efectuarea de stagii de cercetare în ţară sau în străinătate, în urma acordului conducătorului de doctorat, şi le supune spre aprobare CSUD;

t) aprobă cererile studenţilor-doctoranzi de prelungire, de întrerupere sau de reluare a activităţii de doctorat, cu avizul conform al conducătorului de doctorat;

u) stabileşte regimul drepturilor de proprietate intelectuală pentru teza de doctorat;

v) mediază conflictele dintre studenţii-doctoranzi şi conducătorii de doctorat;

w) decide schimbarea conducătorului de doctorat;

x) iniţiază procedura de acordare a calităţii de profesor emerit profesorilor universitari care au

calitatea de conducător de doctorat, la pensionare.

(2) Consiliul şcolii doctorale exercită celelalte atribuţii stabilite prin Lege, Cod, Cartă, Regulament, regulamentul şcolii doctorale sau alte acte normative.

(3) Prin regulamentul școlii doctorale se poate decide exercitarea atribuțiilor consiliului științific sau a unora dintre acestea după consultarea prealabilă a conducătorilor de doctorat.

Capitolul IV - Scoala doctorală

Art. 7.- (1) Şcoala doctorala de istorie funcţionează în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

(2) Şcoala doctorală se poate organiza şi în parteneriate sau consorţii cu alte instituţii de învăţământ superior sau cu unităţi de cercetare-dezvoltare, din ţară sau din străinătate.

(3) În statele de funcţii ale şcolilor doctorale se înscriu posturile conducătorilor de doctorat care optează în acest sens, precum şi posturile personalului de cercetare, studenţilor-doctoranzi, personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic.

(4) Fac parte din școala doctorală conducătorii de doctorat (cadre didactice şi cercetători), cadrele didactice și de cercetare afiliate care nu sunt conducători de doctorat, studenții doctoranzi, cercetătorii postdoctorali, personal didactic auxiliar și personal nedidactic.

Art. 8. - (1) Conducătorii de doctorat ai unei şcoli doctorale se întrunesc în şedinţă cel puţin o dată

pe semestru.

(2) Şedinţele sunt valid constituite indiferent de numărul conducătorilor de doctorat care participă, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile au caracter consultativ pentru consiliul şcolii doctorale, cu excepţia cazurilor în care Legea, Codul, Carta, Regulamentul sau regulamentul şcolii doctorale dispune altfel.

(3) La şedinţe pot participa, fără drept de vot, membrii consiliului ştiinţific care nu au calitatea de conducător de doctorat, directorul CSUD, decanul facultăţii şi prodecanii. Directorul şcolii doctorale poate invita să participe la şedinţe pe directorii departamentelor şi alte persoane.

Capitolul V - Conducatorul de doctorat

Art. 9. - (1) Un cadru didactic sau de cercetare titular, cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi funcţia de bază în Universitate, având calitatea de conducător de doctorat, este membru de drept al şcolii doctorale care funcţionează în cadrul facultăţii unde are norma.

Conducătorul de doctorat nu poate îndruma studenți-doctoranzi decât în cadrul școlii doctorale din care face parte, cu excepția tezelor în cotutelă. Aceste reguli se aplică și în cazul înființării de noi școli doctorale, al comasării ori divizării celor existente, inclusiv pentru școlile doctorale cu caracter inter- și/sau pluridisciplinar.

(2) Postul conducătorului de doctorat este înscris fie în statul de funcţii al unui departament, fie în statul de funcţii al şcolii doctorale, potrivit alegerii libere a conducătorului de doctorat. Pentru a fi înscris în statul de funcţii al şcolii doctorale, este necesar ca peste jumătate din activitatea din cadrul normei să fie realizată la şcoala doctorală. Este interzisă fracţionarea normei cadrului didactic sau de cercetare conducător de doctorat între statul de funcţii al unui departament şi statul de funcţii al şcolii doctorale ori între statele de funcţii a două şcoli doctorale.

(3) Cadrul didactic sau de cercetare conducător de doctorat este subordonat directorului şcolii doctorale, pentru partea din normă privind activitatea în cadrul şcolii doctorale, şi directorului departamentului, pentru partea din normă privind activitatea în cadrul departamentului, indiferent dacă postul se află în statul de funcţii al şcolii doctorale ori al departamentului.

(4) După împlinirea vârstei de pensionare, conducătorul de doctorat, dacă doreşte şi în condiţiile Legii, îşi păstrează această calitate şi rămâne membru al şcolii doctorale, fie în baza unui contract de muncă pe durată determinată de 1 an, care poate fi prelungit anual, fără limită de vârstă, fie în regim de plată cu ora, inclusiv în calitate de profesor emerit.

(5) Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan mai mult de 12 studenţi-doctoranzi, aflaţi în diverse stadii ale studiilor de doctorat, precum şi mai mult de 4 cercetători postdoctorali. Nu se includ în numărul maxim de 12 studenţi-doctoranzi, la data concursului de admitere la doctorat: studenţii-doctoranzi aflaţi în întreruperea activităţii; studenţii-doctoranzi aflaţi în perioada de graţie pentru finalizarea şi susţinerea publică a tezei de doctorat; studenţii-doctoranzi care au susţinut public teza de doctorat, dar nu au fost încă validaţi; studenţii-doctoranzi care refac sau completează teza în urma nepromovării susţinerii publice ori a invalidării; studenţii-doctoranzi în cotutelă, pentru care conducătorul de doctorat nu are calitatea principală.

(6) În situații excepționale, când - prin reluarea programului doctoral după întrerupere sau prin preluarea îndrumării unui student-doctorand de la alt conducător de doctorat - se ajunge la depășirea numărului maxim de 12 studenți-doctoranzi îndrumați simultan, conducătorul de doctorat nu va mai scoate la concurs noi posturi de studenți-doctoranzi vacanţe, până când numărul de studențidoctoranzi pe care îi îndrumă simultan nu scade sub 12.

(7) Un conducător de doctorat are dreptul să refuze să declare admis un candidat la concursul de admitere la studiile universitare de doctorat şi să refuze să conducă teza de doctorat dacă apreciază că tema propusă de candidat (în cazul în care acest lucru decurge din normele școlii doctorale) nu se înscrie între preocupările sale prezente de cercetare şi/sau nu este importantă ori actuală din perspectivă ştiinţifică generală. El are de asemenea acest drept, precum şi dreptul să refuze să mai continue conducerea unei teze de doctorat, atunci când apreciază că există ori se poate naşte o situaţie de conflict de interese şi/sau de încălcare a normelor legale și/sau deontologice. Pentru aceleași motive (științifice ori privind conflictul de interese), un conducător de doctorat are dreptul să refuze să preia îndrumarea unui student-doctorand de la alt conducător de doctorat. Exercitarea acestor drepturi de conducătorul de doctorat nu poate fi cenzurată de nicio autoritate academică.

8) Profesorii titulari din cadrul UB, Facultatea de Istorie, care vor obține abilitarea, vor fi primiți în cadrul Școlii doctorale de istorie cu dreptul de a conduce doctorate fără condiții suplimentare. În cazul unor profesori de la alte facultăți ale UB sau titulari la alte instituții, se va institui o comisie de 3 profesori ai ȘDI (condusă de Directorul ȘDI), care va face o evaluare a oportunității primirii în cadrul SDI a respectivilor candidați (după criterii standard stabilite de CSDI, dar și ca strategie a Școlii Doctorale de Istorie). Evaluarea comisiei va fi supusă aprobării prin vot în cadrul Consiliului SDI, apoi Consiliului Facultății și CSUD.

9) Retragerea calității de membru al SDI se va iniția în cazul unor abateri grave de la deontologia profesională și în toate situațiile prevăzute de legislația în vigoare. În asemenea situații, directorul SDI numește o comisie formată din 3 conducători de doctorat, care analizează situația șo elaborează im raport care va conține și propuneri pe măsură. Aceste propuneri, care por merge până la sancțiunea retragerii calității de membru al SDI, sunt apoi discutate în adunarea generală a conducătorilor de doctorat, car ele avizează cu majoritate calificată (2/3 dintre membrii prezenți).

10) Structura şi conţinutul programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate sunt propuse de către Directorul SDI, după consultarea membrilor SDI și aprobate de Consiliul SDI.

(11) Dispozițiile alin. (5) - (7) se aplică în mod corespunzător și pentru conducerea cercetătorilor postdoctorali.

(12) Cooptarea de noi membri - conducători de doctorat în Şcoala doctorală de istorie se va face în condiţiile legii şi prin respectarea standardelor profesionale pentru abilitare.

Art. 10. Normarea conducerii de doctorat, a participării la comisiile de îndrumare și a conducerii

de postdoctorat se face conform prevederilor din Regulamentul UB.

Art. 11. - (1) Directorul şcolii doctorale reprezintă funcţie de conducere şi este salarizat la nivelul directorului de departament, chiar dacă postul său face parte din statul de funcţii al unui departament.

(2) Directorul centrului de studii universitare doctorale avansate, directorul centrului postdoctoral, directorul centrului de studii de master şi directorii centrelor sau laboratoarelor de cercetare, toate din cadrul şcolii doctorale, nu reprezintă funcţii de conducere şi nu sunt salarizate.

(3) Membrii comisiei de doctorat sunt remuneraţi în sistemul plată cu ora, conform prevederilor din Regulamentul UB.


Capitolul VI - Studentul-doctorand

Art. 12. - (1) Studentul doctorand are statutul prevăzut de Lege, Cod, Cartă, Regulament, regulamentul şcolii doctorale şi celelalte norme adoptate de Universitate, facultate şi şcoala doctorală.

(2) Pentru activitatea de pregătire doctorală, studentul-doctorand se află sub autoritatea conducătorului de doctorat (a ambilor conducători de doctorat, în cazul cotutelei), ajutat de comisia de îndrumare, precum şi a consiliului şi directorului şcolii doctorale.

(3) Pentru activitatea didactică, studentul-doctorand se află sub autoritatea titularului de curs / disciplină, precum şi a consiliului şi directorului departamentului şi a consiliului şi directorului şcolii doctorale.

(4) Evaluarea studentului doctorand este realizată de către conducătorul de doctorat şi comisia de îndrumare. În urma susţinerii raportului de progres conducătorul de doctorat si comisia de îndrumare acorda unul din următoarele două calificative: admis sau respins. Acordarea calificativului respins atrage după sine îmbunătăţirea raportului de progres şi prezentarea acestuia într-o a doua sesiune conform calendarului anual aprobat.

(5) Studentul doctorand poate contesta calificativul obţinut în termen de 48 de ore de la data evaluării/anunţării rezultatelor, printr-o cerere adresată directorului şcolii doctorale. În acest caz directorul şcolii doctorale dispune formarea unei comisii alcătuite din trei conducători de doctorat, care va proceda la o nouă evaluare a raportului de progres. Rezultatul dat de această comisie se comunică CSD în scris in termen de 7 zile de la formularea contestatiei şi constituie calificativul definitiv la proba contestată. Acesta va fi comunicat studentului doctorand pe pagina personala sau prin email.

(6) Pe parcursul desfăşurării programului de studii universitare de doctorat, studentul-doctorand are dreptul:

a) să beneficieze de sprijinul şi coordonarea conducătorului de doctorat şi a comisiei de îndrumare;

b) să participe la seminariile sau reuniunile de lucru ale centrelor de cercetare din UB atunci

când sunt în discuţie teme relevante pentru studiile universitare de doctorat;

c) să fie reprezentat în forurile decizionale ale şcolii doctorale, potrivit prevederilor prezentului regulament;

d) să aibă acces la centrele de documentare, bibliotecile şi echipamentele şcolii pentru elaborarea rapoartelor de cercetare şi a tezei de doctorat;

e) să participe la cursurile şi seminariile organizate de alte şcoli doctorale;

f) să lucreze împreună cu echipe de cercetători din cadrul UB sau din cadrul unor unităţi de cercetare-dezvoltare care au încheiat acorduri sau parteneriate instituţionale cu UB;

g) să beneficieze de mobilităţi naţionale sau internaţional, în limita fondurilor disponibile;

h) să beneficieze de sprijin instituţional pentru a participa la conferinţe sau congrese ştiinţifice, ateliere de lucru, şcoli de vară sau iarnă şi seminarii naţionale şi internaţionale în domeniul de specializare în care şi-a ales teza de doctorat , în limita fondurilor disponibile;

i) să participe la sesiunile de comunicări ştiinţifice organizate de şcoala doctorală sau/şi de UB;

j) să fie informat cu privire la curriculumul studiilor universitare de doctorat din cadrul şcolii doctorale;

(7) Pe parcursul desfăşurării programului de studii universitare de doctorat, studentul-doctorand are obligatia:

a) Să promoveze examenele și alte forme de verificare pentru obținerea numarului de credite prevazute în planul de pregatire individuală.

- În anul I: 30 credite din cursuri ale Școlii doctorale; Proiectul de cercetare pe anul I, care

se va susține la Colocviul de trecere în anul II.

- În anul II: 2 rapoarte de cercetare (referate); 1 raport de progres

- În anul III: 1 raport de cercetare (referat); 1 raport de progres până la data 30 iunie a anului terminal.


b) Să depună la termenul stabilit de CSD/Scoala Doctorala centralizatorul de credite, rapoartele de activitate si orice alte documente solicitate.

c) Să participe la activitatea didactică (în limita a 4-6 ore fizice) și administrativă din Facultatea de Istorie atunci când este solicitat (10 ore pe an).

d) Publicarea a două articole în volume sau reviste de specialitate.

e) Să respecte normele de redactare a tezei stabilite de Școala Doctorală


Capitolul VIII – Teza de doctorat

Art. 14. – (1) Școala doctorală elaborează un Ghid de redactare al tezelor de doctorat, supus aprobării CSD, inclus ca anexă a prezentului Regulament. Tezele de doctorat vor fi redactate în conformitate cu cerințele ghidului.

Art. 15. Școala doctorală va elabora un set de condiții minime privind activitatea științifică a doctoranzilor pe parcursul studiilor de doctorat. Acest set de condiții va fi aprobat de CSD.

Art. 16. Calificativul obținut la susținerea tezei va ține cont de următoarele criterii, conform unor repere formulate de Școala doctorală și aprobate de CSD:

- Calitatea tezei de doctorat;

- Calitatea susținerii publice a tezei de doctorat;

- Activitatea științifică a doctorandului pe parcursul studiilor de doctorat (publicații științifice, participarea la conferințe).

Capitolul VIII - Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 17 - (1) Dispozițiile prezentului Regulament se aplică și studenților-doctoranzi înmatriculați la data de 01 octombrie 2013 și celor din anul II din 2012-2013.

(2) Prezentul Regulament este adoptat de Consiliul Școlii Doctorale de Istorie şi de Consiliul Facultăţii de Istorie și intră în vigoare de la 1 octombrie 2013.



Scoala Doctorala de Istorie,

Director

Prof. dr. Viorel Panaite


Decan

Prof. dr. Adrian Cioroianu

Regulamentul a fost aprobat la data de 12 septembrie 2013, în ședința Consiliului Școlii Doctorale de Istorie.